Fără iubire

1 Corinteni 13:1:3
Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.
Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic.
Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.

Ce simplă şi clară e Scriptura!
„Chiar dacă…”, însoţit de „şi n-aş avea…”, duce invariabil la acelaşi rezultat, zero. 
Daruri duhovniceşti minus dragoste = zero
Descoperire şi înţelepciune minus dragoste = zero
Credinţă minus dragoste = zero
Dărnicie, binefacere minus- dragoste = zero
Martiraj minus dragoste = zero

Revin periodic la 1 Corinteni 13, pentru că este testul acid al oricărui creştin.
Îmi face bine să mă văd în această oglindă şi nu cunosc alt sistem de referinţă mai bun decât acesta.
Şi e normal să fie aşa, din moment ce Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:16).
Nimic nu valorează absolut nimic fără Dumnezeu.

Nici blogingul nu scapă acestui adevăr.



   
%d blogeri au apreciat: