Arhiva pentru eticheta: Meditaţii

Tot la 3 minute



3minuteCe ar însemna să iert pe cineva de şaptezeci de ori câte şapte pe zi?
Să iert şi pe cel ce nu-şi cere iertare?



 

Despre miracole (și-n alt fel)

blindman_stickLumea contemporană se mișcă mai mult pe extreme. Ne impresionează lucruri nu neapărat spectaculoase și cu atât mai puțin importante, pe de o parte, iar pe de altă parte rămânem insensibili la lucruri cu adevărat remarcabile. Pot să dau exemple, însă oricine se oprește puțin și face liniște în sufletul său găsește afirmația mea corectă. Și astefel noțiunea de miracol e distorsionată. DEX 1998 definește miracolul astfel: fenomen supranatural, minune; fapt, fenomen uimitor, extraordinar, iar NODEX (2002) completează cu sensul figurat: lucru cu calități extraordinare și imprevizibile, care provoacă admirație. Am meditat în ultima perioadă la sensurile cuvântului miracol, în lungile mele drumuri cu mașina. Ce-mi provoacă mie admirație? Ce este pentru mine miracol, fie în sens propriu, fie în sens figurat?

 

Isus Hristos – şi El răstignit

Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Hristos şi pe El răstignit.
1 Corinthians 2:2

Oamenii discută multe subiecte. Probabil că românul neaoş excelează la discuţiile despre politică, vreme, fotbal…
Fotbalul şi politica sunt pentru “bărbaţi”. Aici trebuie să-ţi impui punctele de vedere cu orice preţ. Nu ai voie să dai nici un pas înapoi.
Discuţiile despre vreme sunt cele de “scăpare”, când nu mai ai nici un alt subiect comun, sau când nu vrei să rişti tensionarea atmosferei prin păreri contradictorii (un fel de corectitudine politică).
Mamele au şi ele un subiect inepuizabil: copiii lor.
“Vai dragă, să-l fi văzut pe puiul meu…”
Rar se ajunge la contradicţii aici, doar că e un pseudodialog. Fiecare mamă discută de puiul ei, care, nu-i aşa, e cel mai grozav.

Şi creştinii au subiecte specifice. 

 

Acoperă-mi inima cu mâna Ta

A.Dama rosteşte o rugăciune sensibilă pe care şi eu mi-o pot însuşi.
Şi de fapt în două cereri stă cheia biruinţei şi a transformării după chipul lui Hristos.

– acoperă-mi inima cu mâna Ta [(ca) să nu-i mai fie frig niciodată]
– ocrotește pașii gândurilor mele [ca să nu se nestăvilească și să uite de Tine]

Inima şi mintea să fie în paza Sa iubitoare.
Sunt şi frământările mele.
Standardul lui Dumnezeu pentru inimă este iubirea vrăşmaşilor, standardul Lui pentru gândire este supunerea oricărui gând faţă de Hristos.

 

Măşti

Fariseu, limbă de lemn, interiorizare…
Ce au aceste cuvinte în comun?
Probabil că fiecare dintre ele descrie o imagine ce acoperă adevărata imagine.
Fariseul a rămas ca denumire generică pentru făţarnic.
Limba de lemn înseamnă limbaj frumos ce acoperă goliciunea în conţinut.
Interiorizarea sugerează o realitate interioară dureroasă ascunsă, pentru exterior rămânând o imagine convenabilă.
Într-un limbaj modern acest lucru este sugerat de mască.