În două dintre Evanghelii (Matei şi Luca) ni se oferă parabola slujitorului (robului) credincios şi înţelept.
E vorba despre un om care, urmând să plece pentru o perioadă de timp nedeterminată, îl pune pe unul dintre slujitorii săi, mai mare peste toţi ceilalţi, cu îndatorirea „să le dea hrană la timp“.
Dacă îşi va face treaba conştiincios, slujitorul acesta va binemerita, la întoarcerea stăpânului, să fie pus „peste toate avuţiile sale“.
Dacă nu, dacă se va comporta asemenea unui vătaf brutal şi se va lăsa ademenit de plăcerile şefiei, slujitorul va plăti cu viaţa şi cu sufletul (va fi „despicat în două“ – spune textul – şi azvârlit în iad, laolaltă cu făţarnicii).
Andrei Pleşu – Dilema Veche
